Open Society Institute Mental Health Initiative
 Club Rotary Timişoara Cetate
 Club Rotaract Timişoara Cetate
 SC Gauss SRL

Parteneri:
Fundaţia de abilitare
"Speranţa"

Copil-Speranţa.ro
The National Attention Deficit
Disorder Information and
Support Service

Asociaţia Nagual

Parteneri media:
TM Press
www.tmpress.ro - Informație curată
Radio România Timişoara
Radio Romnnia Timisoara
TVR Timişoara
TVR Timisoara

   Particularităţi de dezvoltare


Particularităţi de dezvoltare  »  Risc, vulnerabilitate, prevenţie a sănătăţii mentale în perioada de şcolar mic (6 – 11 ani)

Etapa de şcolar mic este încărcată de situaţii de risc ce pot determina developarea unor simptome psihopatologice, când avem de-a face cu o vulnerabilizare sau o rezilienţă (elasticitate) scăzută a structurării psihologice. În situaţia în care copilul pe perioada 0-3 ani de formare şi maturare a ataşamentului a fost crescut de bunici (sau alte persoane), prin fixarea altei figuri de ataşament decât cea a părinţilor va exista o perioadă disfuncţională de adaptare chiar la începutul şcolii.

La revenirea acasă, copilul face o reacţie de despărţire de bunici caracterizată prin trei faze (de protest, de disperare şi detaşare). Astfel în prima perioadă el va fi nemulţumit, va refuza mâncarea, va avea comportamente de respingere a părinţilor ce vor fi etichetate de aceştia drept răsfăţ al bunicilor.

După o perioadă de 2 săptămâni, copilul va intra în faza de disperare, caracterizată prin inapetenţă, apatie, lipsa de interes, tânjind după figurile constante de ataşament (ale bunicilor). În aceeaşi perioadă de obicei începe şi şcoala (copilul fiind în faza de disperare) cu cerinţele ei şi cu dorinţa părinţilor ca de la început copilul să obţină performanţe (să facă impresie bună).

Mai este posibil ca să existe şi aşa numitele tulburări specifice de dezvoltare, care produc disfuncţii în achiziţiile cititului, scrisului sau socotitului, care corelate cu comportamentul opozant sau lipsit de interes al copilului determină reacţii agresive ale părinţilor ce aplică pedepse sau chiar bat copilul. Toate aceste sunt motive pentru dezvoltarea unei simptomatologii de serie depresivă din partea copilului sau a unor reacţii comportamentale specifice.

Existenţa unor forţe ce acţionează divergent (a grupului familial, şcolar, de joacă) poate determina tendinţele copilului de a alege cel mai confortabil grup, cel de joacă. Astfel dacă există conflicte în familie, probleme de randament şcolar, situaţii în care copilul se simte devalorizat, el va gravita spre cercul de prieteni sau colegi de joacă unde va încerca să se valorizeze.

O altă problemă este cea a copiilor a căror părinţi sunt toată ziua ocupaţi cu serviciul, cei care trebuie să se descurce singuri, cei crescuţi de mama singură sau a căror părinţi sunt bolnavi şi nu le pot asigura minimum nevoilor necesare. Aceştia sunt nevoiţi să-şi asume responsabilităţi de timpuriu, dar în acelaşi timp pot fi tentaţi să evadeze de sub presiunea responsabilităţilor, preferând joaca şi strada.

O altă situaţie de risc o constituie şi şcoala, deşi rolul ei ar trebui să fie constructiv şi benefic în dezvoltarea copilului. Într-o analiză sumară, unele obiceiuri instalate în şcoli sunt de natură să atenteze la sănătatea mentală a copilului.

Un program prea încărcat, fie cu ore prea multe fie cu teme în exces, pe fondul unor solicitări aşa zise de performanţă, în care nu interesează gândirea sau modul de comunicare a copilului ci mai mult capacitatea sa de a reproduce texte sau a memora modalităţi de rezolvare de probleme, poate fixa gândirea în tipare neproductive.

Alt obicei constă, în special la clasele mici, în a evita pauzele prin reţinerea copiilor în clasă. Copilul şcolar mic are nevoie de mişcare, de relaxarea care se produce în cele 10 minute ale pauzei. Dacă este reţinut în clasă el intră într-o stare de tensiune ce-i scade capacitatea de concentrare a atenţiei în orele următoare.

Dacă după ore nu are timp să se destindă prin mişcare (de obicei este adus cu maşina de la şcoală şi după aceea este pus să se culce) starea de tensiune cu sporirea gradului de neatenţie creşte, făcându-l ineficient în pregătirea lecţiilor.

Succesul şcolar şi adaptarea şcolară bună s-au dovedit a fi unele din premizele sănătăţii mentale atât în viaţa şcolară cât şi după aceea (Spivack, Marcus şi Swift, 1986).


 Continental Corporation
 Hotel Strelitia Timisoara
 Arcatim Farmaceutice SA
 



 

      

   Creare cont nou
   Recuperare parola


 

 

      


 
Un nou început. Inaugurarea noului sediu al F.A. Speranţa,
3 decembrie 2013

Campania "ADHD EXISTĂ"

FLASHMOB ADHD EXISTĂ






Curs de formare: Evaluare şi intervenţie în cadrul tulburării hiperkinetice cu deficit de atenţie



  Acasă| Dezvoltare| ADHD| Articole şi Studii| Evenimente| Librărie| Centrul de resurse| Întrebări frecvente| Galerie foto| Forum| Contact
Copyright (c) 2011-2014 www.adhd-speranta.ro. All rights reserved. Website by Bin Soft&Hard