Open Society Institute Mental Health Initiative
 Club Rotary Timişoara Cetate
 Club Rotaract Timişoara Cetate
 SC Gauss SRL

Parteneri:
Fundaţia de abilitare
"Speranţa"

Copil-Speranţa.ro
The National Attention Deficit
Disorder Information and
Support Service

Asociaţia Nagual

Parteneri media:
TM Press
www.tmpress.ro - Informație curată
Radio România Timişoara
Radio Romnnia Timisoara
TVR Timişoara
TVR Timisoara

   Particularităţi de dezvoltare


Particularităţi de dezvoltare  »  Competenţe cognitive

Piaget a delimitat această perioadă, numind-o „perioada operaţiunilor concrete” şi a considerat-o esenţială prin achiziţiile ce se obţin de-a lungul dezvoltării. Ea premerge o etapă de tranziţie între 5 şi 7 ani în care o serie de procese care s-au dezvoltat în perioada preoperaţională se maturează sau capătă calităţi noi.

Astfel se dezvoltă calitatea gândirii prin apariţia capacităţii de „a gândi despre gândire” (metacogniţia), se face posibilă elaborarea proiectelor şi a strategiilor de rezolvare a problemelor. Se dezvoltă gândirea logică în primul rând prin cele două operaţii – identitatea şi reversibilitatea, care permit şcolarului achiziţii progresive în procesul educaţional. Astfel şcolarul mic realizează şi înţelege că un număr rămâne identic cu el însuşi, fie că e rezultatul unei adunări care se produce în mai multe feluri (ex.: 5 + 8 = 13 similar cu 7 + 6 = 13, etc.) sau unei scăderi.

Acelaşi lucru se întâmplă cu literele în care semne diferite corespund aceluiaşi sunet (A mare de tipar, a mic de tipar şi la fel a mare şi mic de mână). Dacă în perioada preşcolară, un copil nu putea să analizeze situaţia în care aceeaşi cantitate de apă se vărsa dintr-un vas mai strâmt într-unul mai larg, după 7 ani el înţelege că un „obiect” rămâne nemodificat chiar dacă trece prin diferite transformări.

Principiul conservării, căci despre el este vorba, aplicabil numerelor, lungimilor, ariilor sau masei şi volumului se maturează în perioada de şcolar mic, în ordinea enumerată. Alte operaţiuni cognitive ce se maturează în această perioadă sunt clasificările şi serierile. Copilul învaţă să claseze obiectele după diferite proprietăţi, apoi să le aşeze într-o ordine ierarhică (clasificare ierarhică) sau după două sau mai multe proprietăţi (clasificare matricială).

Apoi el învaţă includerea în clase a obiectelor şi dezvoltă organizări cognitive noi. El poate să compare subclase cu alte clase supraordonate, poate recompune sau descompune în componente o clasă. De exemplu el poate să compare subclasa copacilor (stejari, fagi frasini, etc.) cu cea a pomilor (meri, peri, etc.) să diferenţieze pădurea de o livadă şi să completeze fiecare cu elemente care mai lipsesc.

Operaţiile se fac însă cu şi în prezenţa obiectelor, şcolarul mic având nevoie de exemplificări concrete cu care să poată opera. Toate aceste operaţii intră în strategiile de gândire cu care şcolarul mic se întâlneşte progresiv prin parcurgerea programei şcolare. Succesul obţinut prin promovarea materiilor înseamnă achiziţionare şi utilizarea corectă a operaţiilor psihologice amintite.

În cazul în care există integritatea funcţională a psihismului, parcurgerea etapelor se desfăşoară natural, utilizarea funcţiei psihice fiind adecvată cerinţelor informaţionale actuale prin învăţare. Performanţele cognitive obţinute de copii la această vârstă pot fi foarte bune, prin exersare şi învăţare existând posibilitatea decalării în avans faţă de orarul de dezvoltare a funcţiilor şi operaţiilor psihologice amintite mai sus.

Există însă şi posibilitatea, în cazul unor insuficiente dezvoltări sau maturări a funcţiilor psihologice, să se rămână în urmă cu obţinerea acestor calităţi, decalaj sesizabil în performanţe şcolare slabe. Performanţele şcolare se corelează şi cu o bună capacitate de concentrare a atenţiei, care permite fixarea în memorie a informaţiei şi adecvarea operaţiilor prin alegerea celor mai bune strategii de rezolvare a problemelor.

Un factor absolut necesar etapei de dezvoltare şi în concordanţă cu capacitatea metacognitivă a vârstei o constituie rezolvarea problemei de a învăţa cum să înveţe. Este foarte importantă maniera în care se parcurg primele clase, cerinţele învăţătoarei şi capacităţile sale pedagogice, dat fiindcă ele formează (şi am putea spune că tot astfel rămâne) sistemul de învăţare al şcolarului.

Capacitatea de memorare este foarte bună, dar dependentă de interesul copilului pentru informaţia ce trebuie memorată. Dacă este interesat de ea el se va strădui să o reţină în memoria de scurtă durată, ca apoi prin diferite metode să o reţină pe o perioadă lungă de timp în memoria de lungă durată.

Pentru aceasta el trebuie să-şi concentreze atenţia asupra informaţiei respective un timp mai îndelungat, să selecteze informaţia şi să găsească strategia mnemotehnică (de ajutare a memorării) cea mai adecvată (prin repetare, introducerea în scheme logice, sau artificii de memorare, etc.). De fapt procesul de învăţământ este o continuă formă de exersare a gândirii în descoperirea soluţiilor celor mai adecvate de rezolvare a problemelor pe baza informaţiilor acumulate în timp cu o complexitate succesivă.

Limbajul se dezvoltă în continuare atât în sensul măririi vocabularului cât şi mai ales în acela al înţelegerii „limbajului ca limbaj”. Copilul începe să înţeleagă mai profund sensul cuvintelor, să fie atent la folosirea sintaxei şi a regulilor gramaticale, să identifice părţi de propoziţii, fraze şi să descopere modul în care cuvintele sunt interconectate.

Tot în această perioadă copii sunt predispuşi să „reducă vocabularul de cuvinte” înlocuindu-l cu onomatopee sau uneori înjurături (pentru a scurtcircuita unele fraze) sau să elaboreze coduri secrete de comunicare cu prietenii.

În mod normal copilul ar trebui la această vârstă să înveţe să comunice complex prin intermediul cuvintelor, să fie parte activă în elaborarea ideilor în clasă, să poată exprima coerent o idee printr-o frază fără a apela la limbajul extraverbal.

În această perioadă este bine ca un copil să înceapă să înveţe o a doua limbă, fiind demonstrat că bilingvismul sau chiar trilingvismul nu perturbă procesul de dezvoltare al limbajului, ci din contră ajută la dezvoltarea sa. (Dutcher, 1981).


 Continental Corporation
 Hotel Strelitia Timisoara
 Arcatim Farmaceutice SA
 



 

      

   Creare cont nou
   Recuperare parola


 

 

      


 
Un nou început. Inaugurarea noului sediu al F.A. Speranţa,
3 decembrie 2013

Campania "ADHD EXISTĂ"

FLASHMOB ADHD EXISTĂ






Curs de formare: Evaluare şi intervenţie în cadrul tulburării hiperkinetice cu deficit de atenţie



  Acasă| Dezvoltare| ADHD| Articole şi Studii| Evenimente| Librărie| Centrul de resurse| Întrebări frecvente| Galerie foto| Forum| Contact
Copyright (c) 2011-2014 www.adhd-speranta.ro. All rights reserved. Website by Bin Soft&Hard