Open Society Institute Mental Health Initiative
 Club Rotary Timişoara Cetate
 Club Rotaract Timişoara Cetate
 SC Gauss SRL

Parteneri:
Fundaţia de abilitare
"Speranţa"

Copil-Speranţa.ro
The National Attention Deficit
Disorder Information and
Support Service

Asociaţia Nagual

Parteneri media:
TM Press
www.tmpress.ro - Informație curată
Radio România Timişoara
Radio Romnnia Timisoara
TVR Timişoara
TVR Timisoara

   Particularităţi de dezvoltare


Particularităţi de dezvoltare  »  Competenţe cognitive

În această perioadă creşte capacitatea de discriminare a stimulilor vizuali, auditivi şi tactili. Curiozitatea şi interesul pentru obiectele lumii fac ca informaţiile primite să fie extrem de diverse, iar preşcolarul învaţă să se descurce în diversitatea obiectelor lumii.

El începe să asimileze noţiunile de mărime, culoare, formă şi să claseze obiectele după proprietăţile pe care acestea le au. Dezvoltă şi maturează procese de inhibiţie care permit examinarea atentă şi voluntară a unui obiect printr-o stabilitate crescută a atenţiei voluntare. Interesul, curiozitatea şi exerciţiul conduc la instalarea unui echilibru între atenţia involuntară şi cea voluntară, cu posibilitatea din ce în ce mai bună de ignorare a stimulilor neesenţiali şi creşterea capacităţii de concentrare a atenţiei voluntare. Preşcolarul este capabil să-şi concentreze atenţia pe o durată de timp mai lungă care îi permite să ducă la bun sfârşit o sarcină impusă, corespunzătoare vârstei.

Memoria este bună şi creşte capacitatea de reţinere a memoriei de lungă durată, ceea ce permite procesarea informaţiilor acumulate şi utilizarea lor pentru învăţarea unor lucruri noi. Copilul la această vârstă este avid de informaţie pe care o cumulează, paralel cu înregistrarea evenimentelor de viaţă şi a noilor experienţe, la fel cum înregistrează şi reţine situaţii sau povestiri în care „prezenţa obiectului” nu mai este obligatorie.

Există o compensare a acestuia prin capacitatea de imaginare pe care o are copilul, în aşa fel încât o poveste sau chiar un cuvânt, transformat în imagine (nevoia de prelucrare a unor informaţii concrete rămâne) poate să se întipărească în memorie şi să rămână o perioadă lungă de timp. În această perioadă, impactul povestirii sau a cuvântului, se înregistrează ca un fapt real, devenind uneori punctul de plecare al unei simptomatologii psihopatologice. Asfel, un pacient în vârstă de 12 ani cu o structură anxioasă, avea la baza structurării subiective a simptomatologiei, impactul memorat al povestirii unor filme animate din perioada preşcolară.

Uneori o situaţie imaginată, care se produce în condiţii afective deosebite, se fixează aşa puternic încât subiectul „crede” în realitatea situaţiei fără a fi capabil de o diferenţiere între realitate şi ficţiune. Multe „amintiri” ale perioadei preşcolare pot avea astfel de caractere. Gândirea se caracterizează prin capacitatea de elaborare şi operare cu simboluri, ritmul de achiziţie a acestora fiind în concordanţă cu experienţa şi informaţia furnizată de adulţii din jur.

De asemenea există premizele generalităţii, cu aplicarea soluţiilor din experienţele anterioare la situaţii noi. Copiii la această vârstă sunt interesaţi de aspectele cauzale ale fenomenelor, dar sesizează în special cauzele aparente ale lucrurilor, cele superficiale, interpretate într-o manieră proprie. Piaget distingea 4 nivele a capacităţii preşcolarului de a înţelege fenomenele lumii şi de a le corela cauza, un prim nivel axat pe gândirea egocentrică (copilul crede că toate lucrurile au legătură cu el), trecând prin explicarea fenomenelor ca având la bază o forţă universală (aceasta poate să fie însă şi a părinţilor, Dumnezeu, etc.) până la explicaţia apropiată de cea a adultului, dar incompletă.

Instrumentele conceptuale sunt preoperatori ai gândirii, înlesnind procesele operaţionale ulterioare. Copilul ia la cunoştinţă cum o serie de caracteristici ale lucrurilor sau evenimentelor pot fi puse în relaţie unele cu altele. De obicei logica sa se construieşte plecând de la experienţele anterioare sau prezente în combinaţie cu proprietăţi ale obiectelor sau situaţiilor. El nu are încă bine conturată succesiunea temporală (lipsindu-i maturarea instrumentului conceptual – timpul) şi va opera cu reprezentarea simultană a mai multor acţiuni fără a păstra succesiunea temporală a lor.

Astfel el nu poate preciza dacă acţiunea s-a petrecut în trecut sau viitor (confundă de obicei ieri cu mâine) decât în momentul în care va dezvolta procesul de conservare şi reversibilitate al gândirii. Cele două procese operaţionale sunt importante pentru că permit copilului să desfăşoare raţionamente ce-i vor fi necesare în primul an de şcoală. Astfel în baza exerciţiilor de clasificare pe care le-a făcut în perioada preoperaţională (după Piaget), de diferenţiere după lungime, poziţie (până la 4 ani), după grosime, culoare, formă (după 5 ani), copilul ajunge în jurul vârstei de 6 ani să diferenţieze formele, fiind capabil să opereze cu simbolurile acestora.

Astfel el diferenţiază figurile geometrice, apar primele procese ale identificării unităţii ca simbol (premiza pentru calcul matematic) şi procesul de conservare a formei simbolice (premiza pentru învăţarea cititului şi a scrisului). El învaţă că un număr este o sumă de unităţi şi că o literă are corespondenţa unui sunet şi că acel sunet poate apoi să fie transpus ca o literă (reversibilitatea).

El nu mai interpretează lumea secvenţă cu secvenţă, ca până atunci, ci este capabil să ordoneze secvenţele şi are capacitatea de a trage concluzii după caracterul a două obiecte în relaţie cu de-al treilea. Astfel, în jurul vârstei de 6 ani, copilul poate opera logic „inferenţa tranzitivă” adică este capabil ca având date despre egalitatea a două obiecte în relaţie cu al treilea să tragă concluzia egalităţii primului cu al treilea (A=B, B=C....A=C).

Pe parcursul perioadei şi în special spre 6 ani, copilul dezvoltă şi o progresivă capacitate de distingere între aparenţă şi realitate. Imaginaţia care făcea ca lumea să capete caracterul animist şi prelucrarea realităţii să fie dominată de aparenţe (la 3 ani copilul nu face diferenţa între tatăl mascat în urs şi un urs real) devine un instrument auxiliar în prelucrarea realităţii (copilul deconspiră imediat tatăl mascat).

Limbajul limbajul copilului la această vârstă se dezvoltă în paralel cu gândirea, achiziţiile de cuvinte fiind progresive ca şi capacitatea de exprimare coerentă logic şi gramatical. Nevoia de cunoaştere, curiozitatea, se traduce în planul limbajului prin formularea întrebărilor referitoare la denumirea şi utilitatea obiectului. Răspunsurile adulţilor trebuie să fie clare, referitoare la obiect şi pe înţelesul copilului.

Dat fiind încă mecanismul fragil al emiterii de cuvinte, această perioadă poate să fie marcată de incidente şi simptome în sfera limbajului. Tot insuficient maturate sunt şi procesele ce le utilizează în operarea cu clasificări, serieri, reversibilităţi, ceea ce determină o exersare permanentă a lor, tradusă prin întrebările repetate pe care copilul le pune la această vârstă.

Primirea unui răspuns incomplet, sau insuficient de inteligibil pentru copil, face ca să repete întrebarea până la deplina lămurire. Trebuie ţinut cont ca în această perioadă răspunsurile explicative care se dau copilului să conţină cunoştinţe deja achiziţionate de acesta. Utilizarea limbajului vorbit ar trebui să fie preponderentă, dar la această vârstă raportul între limbajul extraverbal (gestual) şi cel vorbit este în general în favoarea celui extraverbal.

Preşcolarul utilizează un bagaj bogat de cuvinte, de multe ori şi cuvinte a căror înţeles nu corespunde semantic, ceea ce dă o anumită savoare discursului la această vârstă, răspunsurile conţinând „erori semantice” tranzitorii.


 Continental Corporation
 Hotel Strelitia Timisoara
 Arcatim Farmaceutice SA
 



 

      

   Creare cont nou
   Recuperare parola


 

 

      


 
Un nou început. Inaugurarea noului sediu al F.A. Speranţa,
3 decembrie 2013

Campania "ADHD EXISTĂ"

FLASHMOB ADHD EXISTĂ






Curs de formare: Evaluare şi intervenţie în cadrul tulburării hiperkinetice cu deficit de atenţie



  Acasă| Dezvoltare| ADHD| Articole şi Studii| Evenimente| Librărie| Centrul de resurse| Întrebări frecvente| Galerie foto| Forum| Contact
Copyright (c) 2011-2014 www.adhd-speranta.ro. All rights reserved. Website by Bin Soft&Hard