Open Society Institute Mental Health Initiative
 Club Rotary Timişoara Cetate
 Club Rotaract Timişoara Cetate
 SC Gauss SRL

Parteneri:
Fundaţia de abilitare
"Speranţa"

Copil-Speranţa.ro
The National Attention Deficit
Disorder Information and
Support Service

Asociaţia Nagual

Parteneri media:
TM Press
www.tmpress.ro - Informație curată
Radio România Timişoara
Radio Romnnia Timisoara
TVR Timişoara
TVR Timisoara

   Particularităţi de dezvoltare


Particularităţi de dezvoltare  »  Competenţe motrice

Copilul în această perioadă devine stăpân pe corpul şi mişcările sale, exerciţiile motorii foarte complexe pe care le efectuează în joacă (căţăratul, alergarea, aruncatul şi jocul cu mingea) ducând la o bună integrare şi stăpânire a acestora. Paralel cu aceste activităţi motorii grosiere se înregistrează şi o capacitate integrativă a corporalităţii la nivel simbolic-reprezentativ – maturarea schemei corporale.

Schema corporală este imaginea reprezentată a limitelor propriei corporalităţi ce evoluează în paralel cu imaginea de sine. În această perioadă imaginea de sine este mai puţin dezvoltată şi schema corporală este un model integrator al utilizării corpului în spaţiu. Pe parcursul dezvoltării împletirea funcţiilor celor două entităţi va fi mult mai strânsă şi importantă pentru psihopatologie.

Dacă utilizarea corporalităţii se face fără dificultate, putem spune că perioada preşcolară se caracterizează prin două funcţii importante în sfera motricităţii definitivarea lateralităţii – proces ce desemnează stabilizarea dominaţiei emisferice cerebrale şi dezvoltarea praxiilor fine, a mişcărilor mâinii.

Definitivarea lateralizării este un proces prin care emisferul dominant al creierului devine coordonatorul activităţilor în plan motric. Cunoscându-se asimetria funcţională a celor două emisfere cerebrale (cea dreaptă pentru tratarea informaţiilor vizuo-spaţiale, emoţionale, iar cea stângă pentru prelucrările lingvistice) concomitent se maturează şi aceste funcţii.

Este important de reţinut faptul că studii recente pun în discuţie procesul de maturare a dominaţiei emisferice cerebrale în legătură cu impregnarea hormonală a creierului. Ori, în această perioadă se produce şi o clarificare privind identitatea sexuală a copilului, probabil, concomitenţa nefiind întâmplătoare.

Lateralizarea se definitivează în jurul vârstei de 6 ani, dreptacii rezultând dintr-o dominaţie a emisferului stâng cerebral iar stângacii din cel drept. Praxiile fine se referă la capacitatea efectuării unor mişcări coordonate ale mâinii cu utilizarea pensei digitale, la coordonarea vizual-motrică şi utilizarea diferenţială a praxiilor pentru diferite acţiuni voluntare. Praxiile fine se dezvoltă şi se maturează şi în contextul activităţilor zilnicela care copilul participă individual.

Independentizarea sa care atrage după sine şi autoservirea, îmbrăcarea, legatul şireturilor, folosirea tacâmurilor, utilizarea diferitelor aparate casnice sau mai nou folosirea computerului dezvoltă mobilitatea şi fiabilitatea mişcărilor. Tot în această perioadă copilul foloseşte creta sau creionul, pentru joc iniţial, mâzgălind tot ce apucă fiind fascinat de urma lăsată pe materialul respectiv.

Apoi câmpul de acţiune i se reduce fiind restricţionat de folosirea creionului sau a cretei doar pentru anumite spaţii din ce în ce mai bine delimitate. Dacă la 3 ani mâzgăleşte, fără a fi capabil să identifice forme, după această vârstă începe să configureze cercul la 3 ani jumătate, apoi pătratul la 4 ani ca în jurul a 6 ani să fie capabil să deseneze figuri complexe ca rombul de exemplu.

Prin dezvoltarea în paralel a funcţiei simbolice, copilul transformă activitatea motrică fină din mâzgăleală în desen (o nouă expresie a capacităţii reprezentaţionale a copilului care poate fi identificată de medic în absenţa sau în locul cuvintelor).

Desenul parcurge în etapa preşcolară diferite etape (Luquet) de la realismul întâmplător al vârstei de 3 ani (copilul mâzgăleşte ceva care este apoi interpretat în funcţie de starea emoţională) trecând la faza realismului pierdut (în care obiectul desenat nu seamănă cu cel real) spre realismul intelectual, unde desenul exprimă mai mult ceea ce ştie copilul despre obiect decât obiectul însăşi.

Jocul reprezintă una din activităţile cele mai importante ale vârstei preşcolare, fiind o exersare atât a aptitudinilor motrice cât şi al celor cognitive. De asemenea jocul este provocator de stări emoţionale, copilul simţind plăcere şi provocându-şi plăcere în timpul jocului. Iniţial jocul constă doar în manipularea şi posesia jucăriilor, pentru ca în jurul vârstei de 4 ani să devină obiecte în care copilul investeşte emoţional şi imaginativ.

Dacă iniţial copilul este fascinat de realismul jucăriei, imediat trece prin etapa în care jucăria devine obiect de investiţie imaginativă. Copilul poate transforma o păpuşă în diferite personaje sau uneori chiar obiecte cu altă întrebuinţare pot fi investite cu cele mai diverse atribuţii în joc.

Totodată copilul este capabil să „animeze” jucăria, pentru el fiind o prezenţă „vie” cu care poate conversa sau care poate să participe la anumite acţiuni. Acest „transfer” de imaginaţie se produce şi în jocul copilului, el creând scenarii şi imaginând personaje pe care le joacă el însuşi sau pe care le distribuie partenerilor de joacă (animaţi sau neanimaţi).

Jocul de rol (make-belive play) de asemenea are valoare în examinarea copilului, prezenţa sa în jurul vârstei de 4 ani semnificând o dezvoltare normală. După vârsta de 5 ani copilul dezvoltă interesul pentru jocurile constructive şi jocul cu reguli.


 Continental Corporation
 Hotel Strelitia Timisoara
 Arcatim Farmaceutice SA
 



 

      

   Creare cont nou
   Recuperare parola


 

 

      


 
Un nou început. Inaugurarea noului sediu al F.A. Speranţa,
3 decembrie 2013

Campania "ADHD EXISTĂ"

FLASHMOB ADHD EXISTĂ






Curs de formare: Evaluare şi intervenţie în cadrul tulburării hiperkinetice cu deficit de atenţie



  Acasă| Dezvoltare| ADHD| Articole şi Studii| Evenimente| Librărie| Centrul de resurse| Întrebări frecvente| Galerie foto| Forum| Contact
Copyright (c) 2011-2014 www.adhd-speranta.ro. All rights reserved. Website by Bin Soft&Hard